Design Art Papers 2025 | No. 13

fortul emoțional al pacienților și personalului. [2] În mod particular, optimizarea fluxurilor, claritatea traseelor și con- figurarea adecvată a zonelor de lucru sunt considerate factori esențiali în reducerea stresului personalului medical, în evita- rea erorilor și în îmbunătățirea performanței clinice. În litera- tura de specialitate, organizarea traseelor este descrisă ca „scheletul funcțional” al unei unități medicale [3] . Un flux bine proiectat contribuie la reducerea timpilor de intervenție, la creșterea accesibilității și la prevenirea congestiilor, în special în zonele cu încărcare mare. În analiza realizată asupra spațiului de primire urgențe al Spitalului de Copii din Timișoara, discuțiile cu cadrele medicale au evidențiat importanța configurării eficiente a rutelor de circulație, în special în zonele cu risc ridi- cat. Una dintre aceste zone este triajul, unde pot apărea suprapuneri între personal, pacienți și aparținători. Aici, fluiditatea spațiului devine o cerință critică: accesul tre- buie să fie neobstrucționat, iar relația dintre mobilier și trasee trebuie calibrată astfel încât personalul să poată circula ușor în jurul paturilor și al echipamentelor[Fig.1]. Literatura de specialitate subliniază că proximitatea și mobilitatea rapidă în jurul pacienților sunt decisive în zonele de urgență, unde fiecare secundă contează. Un alt aspect practic fundamental este depozitarea. Conform lui Dilani [4] , dezordinea vizuală și lipsa spațiilor de stocare afectează negativ atât calitatea mediului, cât și performanța personalului medical. În unitățile de pedi- atrie, unde ritmul este alert, iar echipamentele sunt va- riate și numerose, spațiile de depozitare nu pot fi tratate ca elemente secundare. În cadrul proiectului, cadrele medicale au indicat ex- plicit deficitul de depozitare, în clădirea spitalului vechi, ca problemă majoră. Această necesitate a condus la dezvoltarea unor soluții custom-made, pentru clădirea nouă, în așa mod se asigură accesibilitate rapidă, ordine și ergonomie.„Evidence-based design” accentuează ro- lul spațiilor de lucru pentru personalul medical, conside- rându-le un indicator direct al calității actului clinic [5] . Zonele destinate medicilor care primesc pacienți în zona UPU trebuie să sprijine simultan concentrarea, eficiența comunicării și capacitatea de reacție. Discuțiile cu aceștia au sublineat următoarele necesități pentru biroul de primire: spații de depozitare directe și imediate, un loc dedicat preluării apelurilor-dispecer și gestionării informațiilor, zonă de birou care să permită documentare rapidă, scri- ere și comunicare între membrii echipei și aparținătorii pacienților. Susținând importanța acestor spații ca „puncte de stabil- itate” într-un context operațional intens, reduce stresul personalului și la fluiditatea activităților. (Fig.3 si Fig.4) Optimizarea spațiilor medicale prin mobilier custom-made și scenografii cromatice Propunerea mobilierului din UPU a constituit un exercițiu complex în care funcționalitatea strictă impusă de protocolul medical a fost reconciliată cu principii ale designului orientat spre confortul emoțional. Intervenția a urmărit nu doar eficientizarea fluxurilor, ci și crearea unor micro-ambiente care susțin atât starea de bine a pacientului, cât și pe cea a personalului medical. Cele comfort of both patients and staff. [2] In particular, the optimization of flows, the clarity of circulation routes, and the appropriate configuration of work areas are considered essential factors in reducing staff stress, preventing errors, and improving clinical performance. In the specialized literature, the organization of circulation routes is often described as the “functional skeleton” of a healthcare facility. [3] Awell-designed flow contributes to reduced intervention times, increased accessibility, and the prevention of congestion, especially in high-intensity areas. In the analysis of the emergency reception area of the Children’s Hospital in Timișoara, discussions with medical personnel highlighted the importance of efficiently configuring circulation routes, particularly in zones with elevated risk. One such area is triage, where overlaps frequently occur between staff, patients, and caregivers. Here, spatial fluidity becomes a critical requirement: access must remain unobstructed, and the relationship between furniture and circulation routes must be calibrated so that staff can easily move around beds and equipment [Fig.1].Specialized literature emphasizes that proximity and rapid mobility around patients are decisive factors in emergency zones, where every second matters. Another essential practical aspect is storage. According to Dilani [4] , visual clutter and the absence of adequate storage areas negatively impact both environmental quality and the performance of medical staff. In pediatric units—where the pace is fast and the equipment is diverse and abundant—storage spaces cannot be treated as secondary elements. In the project, the medical staff explicitly identified the lack of storage in the old hospital building as a major issue. This need led to the development of custom-made solutions for the newbuilding, ensuring rapid accessibility, order, and ergonomic efficiency. Evidence-based design emphasizes the importance of workspaces for medical personnel, considering them a direct indicator of clinical quality [5] . Theareas intendedfor thestaffreceivingpatients in the Emergency Department must simultaneously support concentration, effective communication, and quick response capabilities. Discussions with the staff highlighted the following requirements for the reception desk: direct and immediate storage areas, a dedicated place for handling calls—dispatch and information management, a desk area that allows for rapid documentation, writing, and communication among teammembers. Emphasizing the importance of these spaces as “points of stability”withinan intenseoperational context contributes to reducing staff stress and improving workflow fluidity (Fig. 3 and Fig. 4). Optimizing Medical Spaces through Custom-Made Furniture and Chromatic Scenographies The proposed furniture for the Emergency Unit (UPU) represented a complex exercise in which the strict functional requirements imposed by medical protocols were reconciled with principles of design oriented toward emotional comfort. The intervention aimed not only to optimize operational flows but also to create micro- Fig. 5 / Sala de ghips. Spatiul de pregatire Fig. 6 / Propunerea unui corp intr-o nișă 217 216 / / / / Caiete de Arte și Design / nr. 13 / 2025 / / / / Publicație a Centrului de Cercetare și Creație în Artele Decorative și Design / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /