Design Art Papers 2025 | No. 13

lui Brâncuși la București în cursul anului 1908 nu este confirmată de surse documentare [21] . Cu toate acestea, presupunerile privind datarea execuției sculpturii par să indice anul 1909 și atelierul bucureștean de pe strada Brezoianu, pe care colecționarul îl oferise mai mul- tor artiști în căutarea unui spațiu creator. Există cîteva referințe cu privire la vizitele lui Constantin Brâncuși în cadrul acestui atelier, pe care Tudor Arghezi le-a con- semnat în scrierile ale sale [22] . Potrivit criticului și istoricului de artă Cristian-Robert Velescu, această însemnare ar putea fi interpretată ca documentând o etapă prealabilă în vederea elaborării unui catalog al operei, proiectat de Brâncuși. Argumen- tul se sprijină pe faptul că mențiunile „Pierre sculptée” și „à Bucharest” nu apar scrise în continuitate, ci pe rânduri distincte. În această logică, „à Bucharest” nu desemnează locul execuției, ci mai degrabă pe cel al păstrării lucrării [23] . În însemnările lăsate de colecționarul Krikor Zambac- cian, lucrarea figurează sub un titlu eronat și anume Cumințenia pământului [24] . Criticul de artă Barbu Brezia- nu, în urma unor cercetări efectuate, identifică originea acestei informații eronate în lucrările lui Petru Comar- nescu, care a contribuit neintenționat la răspândirea confuziei, cel mai probabil datorită unor surse primare ambigue și insuficient verificate. Constatarea lui Barbu Brezianu aduce în discuție o problematică recurentă în istoriografia artei, referitoare la perpetuarea erorilor de factură documentară, care sunt preluate în absența unei evaluări critice și consolidate prin republicări ulte- rioare. Confuzia terminologică a persistat chiar și după publicarea postumă a culegerii de scrieri aparținând colecționarului K. Zambaccian. Cu toate acestea, clari- ficarea identificării sculpturii pare să fie lămurită în do- cumentul de inventariere din 1923, în care opera este specificată drept „ Cap de femeie , în piatră de Vrața”. Documentele citate de Brezianu atestă participarea sculpturii Danaida la expoziția de la „Căminul Artei”, organizată în 1942. În mod similar cu documentarea Muzei adormite, Lucia Demetriade-Bălăcescu a realizat o reprezentare grafică a Danaidei , desen reprezentând interiorul casei Darvari și executat la 16 mai 1966 [25] . O altă piesă semnificativă din colecția lui Al. Bogdan- Pitești a reprezentat-o sculptura Sărutul , operă executată în piatră, a cărei existență actuală este incertă și în ju- rul căreia persistă numeroase neclarități și ambiguități documentare. Lucrarea, constituind prima variantă dintr-o serie de opere elaborate pe aceeași tematică, a fost prezentată în cadrul manifestării „Tinerimea Artistică”, organizată în toamna anului 1910. Lucrarea a figurat în expoziție purtând titlul „ Fragment dintr-un capitel sculptură în piatră ” [26] , mențiune documentată în publicația „Adeverul”, din 18 noiembrie 1910. În ar- ticolul său dedicat salonului de toamnă al expoziției, B Brănișteanu documenta participarea sculptorului la eveniment, notând: „D. C. Brâncuși expune Fragment dintr’un capitel (20) . E tot în genul primitiv cu care am declarat și la trecuta expoziție, că nu mă pot împăca. Cel puțin de astă dată scopul pentru care e destinată sculp- tura aceasta, fiind mai mult ornamentic parcă are mai mult senz și poate fi întru cât-va pricepută.” [27] Cu privire la titlul inițial ales de sculptor, Ariane Cou- Bucharest during 1908 is not confirmed by documentary sources [21] . However, assumptions regarding the date of the sculpture's execution seem to point to 1909 and the Bucharest studio on Brezoianu Street, which the collector had offered to several artists in search of a creative space. There are several references to Constantin Brâncuși's visits to this studio, which Tudor Arghezi recorded in several of his writings [22] . According to art critic and historian Cristian-Robert Velescu, this note could be interpreted as documenting a preliminary stage in the development of a catalog of Brâncuși's work. The argument is based on the fact that the words "Pierre sculptée" and "à Bucharest" do not appear written in sequence, but on separate lines. Following this logic, "à Bucharest" does not refer to the place of execution, but rather to the place where the work is kept [23] . In the notes left by collector Krikor Zambaccian, the work appears under an erroneous title, namely The Wisdom of the Earth [24] . Following his research, art critic Barbu Brezianu identified the origin of this erroneous information in the works of Petru Comarnescu, who unintentionally contributed to the spread of confusion, most likely due to ambiguous and insufficiently verified primary sources. Barbu Brezianu's finding raises a recurring issue in art historiography, namely the perpetuation of documentary errors, which are taken over in the absence of critical evaluation and consolidated through subsequent republications. The terminological confusion persisted even after the posthumous publication of the collection of writings belonging to the collector K. Zambaccian. However, the identification of the sculpture seems to be clarified in the 1923 inventory document, in which the work is specified as „ Head of a woman , in Vratsa stone.” The documents cited by Brezianu attest to the participation of the Danaida sculpture in the exhibition at the „Căminul Artei” (Home of Art), organized in 1942. Similar to the documentation of The Sleeping Muse, Lucia Demetriade-Bălăcescu made a graphic representation of Danaida , a drawing depicting the interior of the Darvari house and executed on May 16, 1966 [25] . AnothersignificantpieceinAl.Bogdan-Pitești'scollection was the sculpture The Kiss , a work executed in stone, whose current existence is uncertain and around which numerous ambiguities and documentary uncertainties persist. The work, the first in a series of works on the same theme, was presented at the „Tinerimea Artistică” (Artistic Youth) event, organized in the fall of 1910. The work appeared in the exhibition under the title „ Fragment from a stone sculpture column ” [26] , as documented in the publication „Adeverul” (The Truth) on November 18, 1910. In his article dedicated to the autumn exhibition, B. Brănișteanu documented the sculptor's participation in the event, noting: „D. C. Brâncuși exhibits Fragment from a stone sculpture column (20) . It is still in the primitive style that I declared at the last exhibition that I cannot reconcile myself with. At least this time, the purpose for which this sculpture is intended, being more ornamental, seems to make more sense and can be understood to some extent.” [27] Regarding the title initially chosen by the sculptor, Ariane Fig. 7 / Constantin Brâncuși, Sărutul Fig. 8 / Constantin Brâncuși, Sărutul 167 166 / / / / Caiete de Arte și Design / nr. 13 / 2025 / / / / Publicație a Centrului de Cercetare și Creație în Artele Decorative și Design / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /