Design Art Papers 2025 | No. 13

proces pasiv, ci unul activ, de selecție și filtrare a informației. În acest context, hârtia capătă o semnificație aparte. Ea devine un spațiu de încetinire într-o lume dominată de flux continuu, o ancoră pentru privire și un cadru material al percepției focalizate. Printul nu concurează cu digitalul, ci oferă o experiență complementară: stabilitate în contrast cu volatilitatea mediului digital. Împreună, aceste două medii definesc noul ecosistem vizual contemporan [7] . Fundamente teoretice ale atenției vizuale Atenția vizuală reprezintă procesul prin care privirea selectează anumite elemente din câmpul perceptiv și le acordă o importanță superioară, filtrând informațiile pentru a produce sens. În designul grafic, acest proces nu este niciodată aleatoriu: el este dirijat prin structura compoziției, prin tensiunile și echilibrele interne ale imaginii. Principiile vizuale care direcționeazǎ atenția privitorului, aşa cum sunt prezentate de Rudolf Arnheim, includ compoziție, contrast, echilibru, focalizare şi ritm vizual. Arnheim explicǎ faptul cǎ ochiul cautǎ echilibru în compoziție. O distribuire armonioasǎ a greutǎții vizuale ghideazǎ atenția. [8] „Every composition is a field of forces; the eye tends to move toward equilibrium.” [9] – Rudolf Arnheim Arnheim explicǎ despre cum ochiul este ghidat de aceste forțe create de tensiune şi echilibru în compoziția vizualǎ, deplasându-se natural pentru a gǎsi punctele de echilibru vizual în cadrul paginii sau al imaginii. În contextul contemporan, Yves Citton (The Ecology of Attention, 2017) susține cǎ atenția este un fenomen distribuit, nu un proces izolat. Este influențatǎ de mediul vizual, ritmul informației, dar şi de suportul vizual. [10] Felul în care alegem sǎ ne ancorǎm atenția devine esențial datoritǎ multitudinii de informații la care suntem expuși, atât prin pagina tipǎritǎ cât şi pe fiecare ecran digital. Într-o lume plinǎ de imagini, printul şi digitalul sunt suporturi complementare care ajutǎ la ghidarea atenției şi pot amplifica atenția vizualǎ. Aceastǎ complementaritate poate fi simțitǎ doar dacǎ folosim punctele forte ale fiecǎrui suport. Printul oferǎ stabilitate şi structurǎ, iar atenția este mai concentratǎ. Mediul digital creazǎ o atenție fragmentatǎ, distribuitǎ între scroll, notificǎri, animații. Putem observa cum “centrul de atenție” se mutǎ de la stabilitate în print la mobilitate în digital. [11] Karel Martens – Printul ca spațiu al atenției, absenței și întâlnirii dintre două lumi Karel Martens este una dintre figurile centrale ale designului editorial contemporan care explorează în profunzime potențialul paginii materiale într-o epocă dominată de ecrane. În contextul complementaritǎții print-digital, Karel Martens pǎstreazǎ controlul asupra atenției prinmediul tipǎrit, dar oferǎ şi o experiențǎ dinamicǎ prin mediul digital. El explorează în modconstant tensiuneadintrematerialitateșipercepțiavizuală, transformândpaginatipărită într-unspațiual atențieideliberate, al absenței controlateși al întâlnirii dintredouă lumi [12] an active process of selection and filtering. In this context, paper takes on a special significance. It becomes a space for slowing down in a world dominated by continuous flow, an anchor for the gaze, and a material framework for focused perception. Print does not compete with digital media; rather, it offers a complementary experience: stability in contrast to the volatility of the digital environment. Together, these two media define the new contemporary visual ecosystem [7] . Theoretical Foundations of Visual Attention Visual attention is the process through which the gaze selects specific elements from the perceptual field and assigns them higher importance, filtering information to produce meaning. In graphic design, this process is never random; it is guided by the internal structure of the composition—its tensions, balances, and visual hierarchy. As Rudolf Arnheim explains, the eye seeks equilibrium within the image. Composition, contrast, balance, focal points, and visual rhythm all direct attention. [8] “Every composition is a field of forces; the eye tends tomove toward equilibrium.” [9] —Rudolf Arnheim Arnheim describes how the eye is guided by these forces of tension and balance, naturally gravitating toward visual centers within the page or frame. In the contemporary context, Yves Citton (The Ecology of Attention, 2017) argues that attention is a distributed process, not an isolated one: it is shaped by visual environments, the pace of information flow, and the medium itself. [10] How we choose to anchor our attention becomes essential, given the abundance of information we encounter, both on printed pages and on every digital screen. In a world full of images, print and digital media are complementary supports that help guide attention and can amplify visual focus. This complementarity can only be appreciated if we leverage the strengths of each medium. Print provides stability and structure, fostering concentrated attention. Digital media generates fragmented, distributed attention across scrolling, notifications, and animations. The “center of attention” shifts from stability in print to mobility in digital environments [11] . Karel Martens — Print as a Space of Attention, Absence, and theMeeting of TwoWorlds Karel Martens is one of the central figures of contemporary editorial design, deeply exploring the potential of the printed page in an age dominated by screens. Within the print- digital relationship, Martens maintains deliberate control over attention through material print, while also allowing for dynamic visual experiences in digital contexts. His work investigates the tension between materiality and visual perception, transforming the printed page into a space of intentional attention, controlled absence, and the meeting of twoworlds. [12] „Absence in design is very important”- Karel Martens Pentru Martens absența nu e lipsǎ ci metodǎ. Acesta o foloseşte pentru a încetini privirea şi a crea spațiu de respirație vizualǎ. Astfel, invitǎ privitorul sǎ fie activ, completând sensul lucrǎrii, iar atenția e activatǎ prin sugestie. [Ibidem] Karel Martens și estetica „over-completeness” “Too many colours, too many shapes, too many ideas. It is harder but more important to take a small part of [a design] and make it clear as a kind of hesitation, or suggestion.” [op. cit.] – KarelMartens În discuțiile despre estetica vizualǎ contemporanǎ, Karel Martens oferǎ una dintre cele mai clare poziționǎrii în raport cu supraporducția vizualǎ a epocii digitale. El vorbeşte despre “over-completeness” - o supraîncǎrcare a paginii sau a spațiului vizual cu forme, culori, informații, caracteristicǎ mediilor digitale azi. „Where two worlds meet”: întâlnirea dintre print și digital Lucrǎrile sale, precum “Re-Printed Matter” subliniazǎ materialitatea obiectului, prin paginile expuse şi cusǎturile vizibile, care implicǎ privitorul într-o relație tactilǎ nu doar vizualǎ. Această întâlnire simbolică între stabilitatea tiparului și potențialul digital al designului sugerează complementaritatea mediilor și reafirmă rolul printului în epoca tehnologiei digitale. [Ibidem] Martens foloseşte ritmul, spațiul şi absența într-un mod strategic pentru a stimula activ privitorul, astfel pagina tipǎritǎ devine un instrument de negociere a atenției. Abordarea lui ne demonstreazǎ cǎ tiparul şi digitalul nu concureazǎ ci se completeazǎ reciproc. [Ibidem] Between Page and Screen: Când Tiparul Devine Interfață Digitală O carte care nu se poate citi fără un ecran Publicația experimentalǎ “Between Page and Screen” (Amaranth Borsuk & Brad Bouse, 2012), exploreazǎ relațiadintrepaginǎ şi ecran într-unmod tehnic şi poetic. Autorii integreazǎ AR (augmented reality) ca extensie, nu substitut al paginii. Folosind complementaritatea dintre cele două medii se creazǎ o formǎ de atenție multiplǎ, negociatǎ între douǎ niveluri ale percepției. [13] AR-ul devine în acest context o continuare a tiparului. Atenția e mult mai profundǎ datoritǎ ecranului care adaugǎ mişcare, profunzime, text tridimensional şi interacțiune. Paginaoferǎde altfel stabilitate, orientareşimaterialitate. Înaceastǎpublicație, lectura este un act coregrafic. Povestea nu apare pe pagină, ci se activează doar atunci când este privită prin intermediul camerei unui calculator. În clipa în care pagina este ridicată în fațacamerei, textul—sub formaunor poemevizuale, animații tipografice și fragmente narrative— se proiectează pe ecran, plutește în spațiu și interacționează cu mișcarea cititorului. [Ibidem] Proiectul prolematizeazǎ şi stabilitatea textului. Înmentalitatea tradiționalǎ textul tipǎrit este prezent pe paginǎ. În aceastǎ publicație el este invizibil fǎrǎ sǎ fie activat de digital. Acest lucru nu submineazǎ tiparul, ci îl transformǎ în portal. Exact “Absence in design is very important.”—Karel Martens ForMartens, absence isnot a lackbut amethod. Heuses it to slow the gaze and create visual breathing space. This invites theviewer tobeactive, completing themeaningof thework, with attention activated through suggestion [Ibidem]. Martens also addresses the aesthetic of “over-completeness” –thevisualoverloadcharacteristicoftoday’sdigitalenvironments: “Toomanycolours, toomanyshapes, toomanyideas. It isharder butmore important totakeasmall partof [adesign] andmake it clearasakindofhesitation, or suggestion.” [op. cit.] – Karel Martens His works, such as Re-PrintedMatter, emphasize the object’s materiality,withexposedpages andstitching that engage the viewer in a tactile as well as visual experience. This symbolic meeting of print stability and digital potential highlights media complementarity and reaffirms the role of print in the digital era [Ibidem]. Between Page and Screen: When Print Becomes a Digital Interface A Book That Cannot Be ReadWithout a Screen The experimental publication Between Page and Screen (Amaranth Borsuk & Brad Bouse, 2012) explores the relationship between page and screen in a technical and poetic way. The authors integrate AR (augmented reality) as an extension, not a substitute, for the page. Leveraging complementarity between the two media creates a form of multiple attention, negotiated across two levels of perception [13] . AR in this context becomes a continuation of the printed page. Attention deepens thanks to the screen, which adds motion, depth, three-dimensional text, and interaction. The page provides stability, orientation, and materiality. Reading becomes a choreographed act: the story does not appear on the page but is activated only when viewed through a camera. When the page is lifted in front of the camera, text—visual poems, typographic animations, and narrative fragments—is projected on the screen, floating in space and interacting with the reader’smovement [Ibidem]. This project also questions text stability. In traditional reading, the printed text exists physically on the page. In this publication, it is invisible until digitally activated. Rather than undermining print, it transforms it into a portal, exemplifying Martens’ concept of “where two worlds meet.” Attention 235 234 / / / / Caiete de Arte și Design / nr. 13 / 2025 / / / / Publicație a Centrului de Cercetare și Creație în Artele Decorative și Design / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /