Design Art Papers 2025 | No. 13

tele hagiografice care narează modul în care sfinţii au trăit vieţi pline de privaţiune şi asceză pentru a dobândi în cele din urmă mântuirea [31] . Consensul care a funcţionat în istoria culturii europene a fost unul cu adevărat impresionant. Frumuseţea a fost obiectivă, raportată la bine şi la Dumnezeu, iar frumuseţea morală şi frumuseţea fizică erau înrudite. Frumuseţea şi atractivitatea fizică reflectau frumuseţea divină şi frumuseţea morală interioară. Abia odată cu Renaşterea, conceptul frumuseţii se va transforma trep- tat într-un domeniu în sine, o plăcere dezinteresată, iar anticul kalokagathos îşi va deplasa centrul de greutate înspre zona a ceea ce în epoca modernă va deveni es - teticul . they were—the greater the danger of losing their soul. Numerous hagiographical texts narrate how saints lived lives of privation and asceticism in order to attain salvation [31] . For centuries, European culture shared a powerful consensus. Beauty was objective, linked to goodness and to God, and physical beauty and moral beauty were related. Beauty and physical attractiveness reflected divine beauty and inner moral beauty. Only with the Renaissance would the concept of beauty gradually become a domain in itself—a source of disinterested pleasure—and the ancient kalokagathos would slowly shift its center of gravity toward what modern philosophy calls aesthetics . NOTE / END NOTES [1] Crispin Sartwell, Six Names of Beauty , Routledge, New York and London, 2004. [2] Werner Jaeger, Paideia , Editura Teora, Bucureşti, 2000, vol. 1, p. 25. [3] Iris Murdoch, The Fire and the Sun: Why Plato Banished the Artists , Oxford University Press, 1977, p. 32. [4] Henri-Irénée Marrou, Istoria educaţiei în Antichitate , Editura Meridiane, Bucureşti, 1977, pp. 84-85. [5] Walter Donlan, “The Origin of kalos Kagaqos”, în The American Journal of Philology , Vol. 94, Nr. 4, 1973, p. 365. [6] Ibidem , p. 368. [7] Ibidem , pp 372-373. [8] Xenofon, Convorbiri memorabile , în Xenofon, Amintiri despre Socrate , Editura Univers, 1987. [9] Henri-Irénée Marrou, op. cit. , pp. 84-87. [10] Wladyslaw Tatarkiewicz, Istoria celor șase noțiuni , Editura Meridiane, București, 1981, p. 182. [11] Citat în Ibidem , p. 280. [12] Ibidem . [13] Aristotel, Metafizica , 1078a, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001. [14] Christopher Janaway, Images of Excellence: Platoʹs Critique of the Arts , Oxford University Press, 1998, p. 59. [15] Paul Oskar Kristeller, “Modern System of the Arts: A Study in the History of Aesthetics” (II), în Journal of the History of Ideas , Vol. 13, No. 1, p. 500 [16] Platon, Banchetul , 211c, Humanitas, 1995 [17] Claude Müller [17] Ibidem , 211a. [18] Ibidem , 212b. [19] Ibidem , 211d. [20] Ibidem [21] Ibidem , 216e. [22] Platon, Fedon , 65c-67d, în Platon, Dialoguri , Editura pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1968. [23] Platon, Cratylos , 349d, în Platon, Opere , vol. III, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1978. [24] Diogenes Laertios, Despre vieţile şi doctrinele filozofilor , Editura Academiei Republicii Populare Române, Bucureşti, 1963, p. 262. [25] Friedrich Schiller, “Despre graţie şi demnitate”, în Friedrich Schiller, Scrieri estetice , Editura Univers, Bucureşti, 1981, p. 199. [26] Plotin, Enneade I, 6 (1): Tratatul despre frumos , Editura Antaios, Oradea, 2000, p. 25. [27] Porphyros, Viaţa lui Pitagora. Viaţa lui Plotin , POLIROM, Iaşi, 1998, p. 122. [28] Plotin, Opere , Humanitas, vol II, pp. 335-336. [29] Fericitul Augustin, Scrieri alese. Partea întâia. Confessiones. Mărturisiri , Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1985, p. 224. [30] Ibidem , pp. 244-245. [31] A se vedea în acest sens cartea lui Peter Brown, Trupul şi societatea , Editura RAO, 2000. 111 110 / / / / Caiete de Arte și Design / nr. 13 / 2025 / / / / Publicație a Centrului de Cercetare și Creație în Artele Decorative și Design / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /