Design Art Papers 2025 | No. 13

NOTE / END NOTES [1] Walter Benjamin, Opera de artă în epoca reproductibilității sale tehnice, trad. din lb. germană: Christian Ferencz-Flatz, editura Tact, Cluj, 2015 [2] Noțiunea „artă de dragul artei” exprimă o credință filosofică conform căreia arta „adevărată” se dezice de orice implicații și funcții politice, sociale, didactice, morale etc. „Arta de dragul artei” a afirmat, în cercurile boeme ale sec. XIX unde s-a născut, că arta era în sine valoroasă și că ambițiile artistice erau însăși justificarea pentru existența ei, nefiind nevoie ca arta să fie aservită diverselor scopuri menționate anterior. [3] Walter Benjamin, Ibid ., p.158 [4] Giulio Carlo Argan, „Criza tehnicilor artistice”, Studii de artă modernă, ed. Ješa Denegri, Belgrad, Nolit, 1982 apud Milos Djordjevic, „ Printmaking 2.0” Impact 9 International Multidisciplinary Printmaking Conference ”, în China [5] Jay David Bolter, Richard Grusin, Remediation, Understanding NewMedia , MIT University Press, 2000 [6] Ibidem, p. 50 [7] Lev Manovich, The Language of New Media , The MIT Press, Londra, 2001 [8] Milos Djordjevic, „Printmaking 2.0” Impact 9 International Multidisciplinary Printmaking Conference” , la China Academy of Art (CAA), Hangzhou, 2015, accesat prin intermediul platformei IMPACT International Conference Series- Centre for Print Research (uwe.ac.uk ); „imaginile digitale mimează efectele esteticii și tehnice tradiționale de gravură, abordarea tehnologiei digitale este la fel de banală pe cât de banală este afișarea goală a măiestriei meșteșugărești. Provocarea este întotdeauna de a utiliza proprietățile estetice ale unui mediu mai degrabă decât comoditatea sa tehnică. Acest lucru pune sub semnul întrebării, ba chiar se opune puternic, particularitatea estetică și legitimitatea proceselor digitale în gravură.”(trad. Alisha Lovin) [9] Paul Coldwell, Hybrid practices within printmaking , Journal of Visual Art Practice, Vol. 14 nr. 3, 2015, pp.175-178, accesat prin intermediul platformei ResearchGate; „le privesc ca pe un fenomen în arta gravurii, prin care artistul nu este ghidat de un set de abilități tehnice foarte dezvoltate, ci începe cu o idee și mai apoi caută cel mai potrivit mod de a o exprima” [10] Richard Noyce, Printmaking at the Edge , A & C Publishers Limited, London, 2010, p. 20 se limiteze la relații de opoziție, în încercarea de a de- termina supremația sau superioritatea unui mediu dis- tinct. Cred cu tărie că noile tehnologii digitale necesită o asimilare firească, fiind considerate de către artiști mai degrabă drept o unealtă suplimentară, un mijloc ce poate atât singular cât și asociat tehnicilor tradiționale să ofere acestora o gamă extinsă de alegeri tehnice și posibilități nelimitate. distribution and dissemination of information, works of art, etc. These aspects change the vision of artists and give rise to new possibilities for reconciliation or reinterpretation of the process of reproduction and, implicitly, of the „craft” vision of engraving. However, I believe that the discourse should not be limited to oppositional relationships in an attempt to determine the supremacy or superiority of a distinct medium. I strongly believe that newdigital technologies require natural assimilation, being considered by artists rather as an additional tool, a means that can, both individually and in combination with traditional techniques, offer them a wide range of technical choices and unlimited possibilities. 27 26 / / / / Caiete de Arte și Design / nr. 13 / 2025 / / / / Publicație a Centrului de Cercetare și Creație în Artele Decorative și Design / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / /